Determinarea capacităţii necesare pentru jgheaburi şi burlane

Cantitatea de precipitaţii.

Rezultatele teoretice arată că în Olanda intensitatea maximă a ploii în această poziție geografică este de 540 – 600 (l/s)/ha). Dacă sistemul pluvial al unei clădiri se bazează pe acest lucru, atunci sistemul pluvial nu va revărsa. În termeni de standardizare s-a pus întrebarea dacă este realist costul unei dimensiuni mai mari de jgheab pentru o intensitate atât de mare și pentru inconvenienţa unei reversări rare.
Trebuie luată în considerare capacitatea sistemului de canalizare public de a fi suficient pentru a acumula apa. Este de aşteptat ca la fiecare 5 ani sistemul pluvial să se reverse, ceea ce este considerat acceptabil. Acest risc implică o intensitate a ploii de 0.03 (l/s)/m² sau 1.8 (l /min)/m².

Cantitatea ploii pe suprafaţa de acoperiş este determinată de suprafaţa efectivă a acoperişului multiplicată cu intensitatea ploii (i) l/min. Dimensiunile sistemului pluvial poate fi calculat prin această cantitate de apă de ploaie care trebuie descărcată pe unitate de timp.

Calcularea dimensiunilor.

În calcularea capacităţii sistemului pluvial al unui acoperiş pot fi determinate dimensiunile şi numărul burlanelor. Alegerea jgheaburilor (standard) se face pe baza acestui calcul. Standardele din Olanda NEN 3215:2011 şi NTR 3216:2012 servesc drept îndrumătoare pentru acest calcul.

Încărcarea ploii

Determinarea cantităţii de ploaie (Qh) de pe acoperiş se calculează cu ajutorul formulei:

Qh =  ( α x i ) x ( ß x F )  formula 1
Qh =   cantitatea de ploaie în litri/minut (l/min.)

Tabel 1  Factori de reducţie pentru determinarea încărcării burlanelor la o intensitate a ploii (i) de 1.8 (l / min)/m²

Exepmple de acoperiș la fig. 1 și 2.

α  =  factorul de reducţie a intensităţii ploii pentru acoperişuri plane
α  =  0.60 acoperişuri plane cu balast de pietriş
α  =  0.75 pentru alte acoperişuri
        Acoperişurile plane descarcă apa mai încet, pentru toate celelalte cazuri (prin urmare toate acoperişurile în pantă)
        se aplică α = 1,
i   =  intensitatea ploii de 1.8 litri/minut/m²
ß  =  factorul de reducţie pentru lăţimea acoperişului este determinat de panta acoperişului
F  =  suprafaţa acoperişului
 

The roof surface “F”

Figurile 1 și 2 reprezintă diverse forme de acoperiș.

Determinarea suprafeţei acoperişului “F”

Suprafaţa acoperişului este determinată de lungimea (l) şi lăţimea efectivă (b). Lăţimea efectivă este determinată de factorul de reducere ß.

Lăţimea efectivă a acoperişului şi factorul de reducere ß. Panta acoperişului ε determină factorul de reducere ß. De asemenea, pereţii contribuie la evacuarea apei pluviale ( ß = 0.3). Standard, este indicată aplicarea unei proiecţii ne-orizontale. Tabelul 1 indică factorul de reducere pentru pante variate de acoperişuri.

Factorul de reducere α pentru acoperişuri plane. Evacuarea apelor pluviale la acoperişurile plane este încetinită. În acest scop, intensitatea ploii (i) de 1.8 l/min/m² este multiplicată cu factorul α. Vezi tabel 1. Factorii de reducere α şi ß sunt însumați în tabelul 1.

Cantitatea totală de apă de ploaie Qh poate fi astfel determinată de formula 1.

Dimensionarea burlanului

În primul rând trebuie determinat numărul de burlane (n). Cantitatea de ploaie ce trebuie evacuată în l/min se află utilizând formula 1.

Condiţii prealabile:

  • Numărul de burlane pe lungimea de jgheab, vezi tabel 2.
  • Numărul de burlane pe m² de suprafaţă de acoperiş, vezi tabel 3.

Tabel 2.
Numărul min. de burlane pe lungime de jgheab.
 

  Dimensiuni  

Numarul minim de burlane raportat la lungimea jgheabului

Ø   70 mm  10 metri

Ø   80 mm 

20 metri

Ø   100 mm 

20 metri

Ø   120 mm 

20 metri

 

Tabel 3.
Numărul min. de burlane pe lungime de jgheab.

Numărul min. de burlane pe lungime de jgheab.

Suprafaţa acoperişului

Numărul de scurgeri

   

<100 m²  

min. 1

>100 m²  

min. 2

Pentru acoperişuri plate:
Distanţa dintre două elemente de drenaj trebuie limitată de la 10 la 20 metri.
Amplasaţi elementul la cel puţin 1 metru de colţul acoperişului.

Cantitatea de apă care trebuie evacuată per burlan este  “Qh : n” în l/min.
(n) = numărul scurgerilor.

 

Tabelul 4 arată alegerea jgheabului standard de mici dimensiuni.

În funcţie de circumstanţe, numărul de burlane poate să crească.

Jgheaburi mai mari ca cele minim necesare pot fi folosite întotdeauna.

Jgheabul de acoperiş trebuie aşezat la baza pantei şi instalat de jos în sus.

Pentru mai multe informaţii despre instalarea jgheabului de acoperiş, vezi Manualul Tehnic NedZink.

 

Exemple aritmetice

Exemplu Figura 1

Dimensiuni.

(L) = 22 m, (b) = 5 m, Panta acoperişului ε = 40°
Acoperiş simplu α = 1 and ß = 1, vezi tabel 1
Calculul cantităţii de ploaie
Qh = α x i x ß x F
= 1 x 1,8 x 1 x (22 x 5)
= 198 l/min.

Numărul de burlane:
Condiţii prealabile

  1. numărul de scurgeri raportat la suprafaţa acoperişului:
    Suprafaţa acoperişului (F) = 110 m2 =>  min. 2 burlane, vezi tabel 3
  2. numărul de scurgeri raportat la lungimea jgheabului:
    Lungime jgheab 22 metri => min. 2 burlane Ø 80 mm, vezi tabel 2. (element de dilatare necesar).

Alegerea burlanelor:
2 burlane => 99 l/min  =>  tabel 4  =>  Ø 80 mm

Alegerea unui jgheab îngropat B37 sau a unui jgheab suspendat M37, vezi tabel 4 (37 indică lăţimea desfăşurată în cm.).

Tabel 4

Cantitatea max.
de ploaie
Qh în l/min

Ø Burlan
d în mm

Secţiunea transversală min. (A)
a jgheabului
A ≥ 1.3 Di² în cm²

Cel mai mic tip de
jgheab standard **

117

80*

79

B37 sau M37

210

100*

125

 

B44 sau M44

338

120*

181

B55

*    burlane standard
**   B = jgheab interior 37/44/55 = lăţimea defăşurată în cm.
     M = jgheab suspendat
     Cotul de evacuare pentru burlan are un diametru interior (di) cu cel puţin 4 milimetri
     mai mic decât diametrul nominal al burlanului. Diametrul interior al
     cotului de evacuare determină capacitatea de evacuare a burlanului.